Identitatea Românească - Identità Romena
Sabato Maggio 25, 2019, 13:41:27 *
Benvenuto! Accedi o registrati.

Accesso con nome utente, password e durata della sessione
Notizie: SMF - Just Installed!
 
   Home   Guida Ricerca Accedi Registrati  
Pagine: [1]
  Stampa  
Autore Discussione: Vanatoarea de romani la Roma  (Letto 2304 volte)
0 utenti e 1 Utente non registrato stanno visualizzando questa discussione.
Miruna.Cajvaneanu
Utente non iscritto
« inserito:: Venerd Dicembre 01, 2006, 09:58:10 »

Potrivit presei de limba românã din Italia, în ultimele sãptãmâni are loc o adevãratã “vânãtore de români”.
Spre exemplu, situl Stranieri in Italia, portalul imigranþilor din Peninsulã, denunþã foarte dese operaþiuni de poliþie care au loc în special în cartierele unde este mai mare densitatea românilor. Cartierele în vizorulul poliþiei sunt: Borghesiana, Casilino, Predestino, Grotta Celloni.

Potrivit aceloraºi surse, printre persoanele reþinute s-ar afla ºi români care au toate actele în regulã. O parte din ei sunt cei pentru care patronii au depus deja documentele pentru regularizare, conform legii în vigoare.

Doi dintre cunoscuþii luptãtori pentru drepturile românilor în Italia, Gabriel Rusu, consilier la Primãria Romei, ºi Giancarlo Germani, Preºedintele Partidului Românilor în Italia, ne-au fãcut urmãtoarele declaraþii:

Gabriel Rusu, consilier adjunct la Primãria Romei

Gabriel Rusu: Am fost personal în zonele interesate, în cartierul Borghesiana, dupã ce am fost contactat chiar de cãtre cetãþenii disperaþi. Am vorbit cu oameni, care mi-au povestit ce s-a întâmplat.
Ieri, 29 noiembrie, am prezentat o interpelare (interrogazione) urgentã adresatã Primarului Veltroni, asesorului pentru siguranþã publicã J.L. Touadi . Evenimentele le-am adus la cunoºtinþã ºi Ministrului Solidaritãþii Sociale Ferrero.
Am subliniat cã aceste acte de epurare etnicã s-au desfãºurat sub ochii populaþiei italiene, determinând neliniºte ºi preocupare în cartiere ºi indignarea comunitãþii româneºti, la numai o lunã înaintea intrãrii României în Uniunea Europeanã.
În plus, majoritatea persoanelor care au fost expulzate lucreazã, plãtesc chiria ºi încearcã sã se punã în regulã cu documentele.
Actele recente de represiune sunt în contrast net cu politica declaratã de primire ºi de integrare a strãinilor care contribuie la prestigiului Italiei, politicã susþinutã public de actualul Guvern. Parte din resursele cheltuite cu raziile poliþieneºti ar putea fi mult mai bine folositã pentru a favoriza integarea imigranþilor ºi facilita obþinerea documentelor.
Prin urmare am propus organizarea unei mese rotunde între reprezentanþii comunitãþii româneºti ºi autoritãþile pentru a clarifica ºi rezolva problematica.

M.C. Ce ar fi trebuit sã facã Poliþia ?
G.R. In cazul prezentat de Petre Mateucã (evidenþiat în Gazeta Româneascã-n.red.) român cu documente în regulã dar reþinut la Chesturã, agenþii de poliþie nu au þinut cont de declaraþiile lui. Am înþeles, din cele povestite, cã în aceeaºi situaþie se gãseau ºi alþi români. Unii de exemplu sunt în regulã cu documentele, adicã au permesso di soggiorno. Dar nu îl aveau cu ei în timpul blitzului. ªi cu toate cã erau în regulã, au primit decret de expulzare. Forþele de poliþie ar fi trebuit neapãrat sã controleze ºi sã constate cã cetãþenii respectivi stau în Italia legal. Dar pare cã au omis acest lucru.
Pe de altã parte, cetãþenii români fãrã documente în regulã trebuie sã fie conºtienþi de riscul pe care îl au stând ilegal în Italia.

M.C. Se poate vorbi despere o vânãtoare de români în aceste zile?
G.R. Refuz sã cred aºa ceva. Italia a fost prima þarã care a promovat intrarea României în UE. De asemenea, Italia a fost prima care a susþinut ºi sprijinit integrarea românilor în Italia.
Eu sunt pentru legalitate, dar ºi pentru respectarea legii. Adicã românii care stau legal în Italia au niºte drepturi ºi ele nu trebuiesc încãlcate. Pentru acest motiv aºtept rãspunsul urgent al autoritãþilor la chestiunea pe care am ridicat-o.
Mã întreb ce ce se va întâmpla cu românii care în aceste zile au primit decret de expulzare, dar de la 1 ianuarie vor deveni cetãþeni europeni. Se ºtie cã decretele de expulzare de acest tip sunt administrative, nu penale. Nu se ºtie dacã ele vor fi anulate odatã cu intrarea României în UE, sau dacã cetãþenii români trimiºi acasã vor avea interdicþie pe un anumit numãr de ani sã revinã în Italia.



Avocatul  Giancarlo Germani, Preºedintele Partidului Românilor din Italia:

Giancarlo Germani : Si eu sunt la curent ºi am semnalat ºi noi, inclusiv pe situl Partidului situaþia gravã ºi anormalã creatã prin “vânãtoarea de români începutã la Roma” . Potrivit sesizãrilor pe care le-am privit, atât în calitate de avocat, cât ºi în calitate de Preºedinte al Partidului,  este vorba despre descinderi ale poliþiºtilor ºi carabinierilor  în locuinþe în plinã noapte, controale în gãri, metrou ºi fabrici. Cine este gãsit fãrã permis de ºedere, este condus la Chesturã sau oprit la aeroporturi. Mai mult, câteodatã este þinut mai multe zile, uneori fãrã a li se da de mâncare sau de bãut. Faptul reprezintã o încãlcare gravã a libertãþii personale.
În special pentru cã le este interzis sã comunice cu exteriorul sau sã-ºi contacteze avocatul. Aceste limitãri ale libertãþii personale continuã cu ducerea cetãþenilor în cauzã în aºa numitele CPT ( Centri Permanenza Temporanea). Aici rãmân ºi zile întregi, în condiþii neomeneºti, înainte de a fi repatriaþi cu forþa.
Iatã câteva cazuri:
D.G., nãscut în 1984 la Focºani. Oprit de carabienieri din oraºul Viterbo, în casa unde locuieºte cu o cetãþeancã italianã. Expulzat cu un decret al Prefecturii Viterbo, pe data de 10 noiembrie.
E.G., din Botoºani, cãsãtoritã în Italia cu un cetãþean român având acte în regulã, mama unui copil de doi ani, este expulzatã din Italia prin decret al Chesturii din Roma pe data de 18 noiembrie. Cu toate cã doamna are dreptul la ºedere legalã, este astfel despãrþitã de copil ºi soþ.
Mariela S., nãscutã în România în 1975. Carabinierii fac descindere în casã. Este expulzatã cu decret al Prefectului din Roma pe data de 20 noiembrie.
A.N.M., intrat minor în Italia alãturi de mama sa, cu permis legal de ºedere, nu a reuºit timp de doi ani sã-ºi facã permis de reîntregire a familiei. Având oricum dovada prezentãrii documentelor –chitanþa ( cedolino), odatã major, a primit documentul de îndepãrtare ( foglio di via)  pe 4 octombrie ºi urmeazã sã fie expulzat.
Am avut ºi alte numeroase semnalãri telefonice, cu soþi care plângeau la telefon, neºtiind unde se aflã soþiile ºi alte cazuri asemãnãtoare. Permanent în metro sunt prezenþi poliþiºti care fac  controale sistematic. La fel, în fabrici, unde unii români se ascund prin bãi pentru a nu fi controlaþi.

M.C. Care este pãrerea dvs de avocat ºi de italian asupra  evenimentelor?
G.G. Nu este corect ceea ce se intâmplã în general. Cu atât mai mult cu cât este vorba de cetãþenii români. Peste o lunã ei vor deveni cetãþeni europeni. Ca italian sunt total indignat de atitudinea  forþelelor de ordine. În plus, cheltuielile cu raziile ºi controalele reprezintã bani aruncaþi pe fereastrã. Ce sens are sã faci raiduri printre români, când se ºtie cã, de la 1 ianuarie, ei vor deveni cetãþeni comunitari ? In loc sã urmãreascã ºi sã aresteze traficanþi ºi distribuitori de droguri, se nãpustesc asupra românilor care în mare parte lucreazã cinstit.
Mai mult, mare parte din românii care se aflã clandestin în Italia vor avea tot dreptul sã aibã acte. Dar nu le au din cauza încetinelii procedurilor administrative de la consulatul italian în România sau a instituþiilor de aici. Sunt multe cazuri de soþi care au documente ºi au dreptul la reîntregirea familiei. Dar fiindcã procedura dureazã enorm de mult atunci riscã ºi îºi aduc soþiile aici.

M.C. Ce se va întâmpla cu cetãþenii români clandestini care au primit decret de expulzare ?
G.G. Nimic. Se vor putea întoarce liniºtiþi în Italia de la 1 ianuarie. Ca cetãþeni comunitari, nu pot fi excluºi. Ba mai mult, cam de doi ani de zile, jurisprudenþa în materie a consolidat practica urmãtoare: cetãþenii români nu ar putea fi excluºi, având în vedere cã deja sunt admiºi teoretic în UE. Sunt sentinþe emanate de judecãtorii de pace, precum  cea din Livorno, sau recent în Sicilia, care au asimilat aceastã practicã judiciarã.
Mai mult, cei expulzaþi, care ar avea dreptul la ºedere legalã, dar nu au putut din motive birocratice, ar putea face plângere ºi cere despãgubiri.

M.C. Ce mãsuri aþi luat în calitate de Preºedinte al Partidului ?
G.G . Am contactat Amnesty International acum douã sãptãmâni pentru a semnala cazurile de încãlcare a drepturilor fundamentale. Ei au pus la dispoziþia românilor pentru semnalãri un numãr de telefon, pe care l-am publicat pe situl nostru (+39) 06 44901 : De asemenea, în mãsura posibilitãþilor, am acordat o primã asistenþa gratuitã celor care ne-au contactat.
« Ultima modifica: Gioved Gennaio 01, 1970, 01:00:00 da Miruna.Cajvaneanu »

Share

Registrato

Pagine: [1]
  Stampa  
 
Vai a:  

Powered by MySQL Powered by PHP Powered by SMF 1.1.21 | SMF © 2006-2009, Simple Machines
XHTML 1.0 valido! CSS valido!
Pagina creata in 0.044 secondi con 18 query.